Poluarea in Ochii unui Adolsecent

Precum in chimie tot ceea ce intra intr-o reactive chimica ajunge, sub o forma sau alta, in rezultatul reactiei.
O data cu revolutia industriala, am inceput sa transformam resursele naturale in co2 si alti oxizi daunatori atat mediului cat si corpului uman, aceast fenomen industrial fiind amplificat si de sistemul politic capitalist bazat strict pe consum.
Viata este usoara atata timp cat avem resurse, ei bine primii industriasi nu si-au pus problema ca ar putea ramane fara combustibil sau materie prima deoarece ei au gasit in natura si in subsolurile acesteia destule resurse pentru a se dezvolta si pentru a face profit.
Ei bine, de la primul motor cu aburi si pana in present a trecut ceva timp si implicit s-au consumat ceva resurse, de fapt foarte multe resurse.
Daca vom continua in acest mod vom ajunge precum niste pesti care manaca toata hrana dintr-un acvariu cat de repede pot si dupa vor muri de foame.
Traim intr-o societate bazata in mare parte pe produse petrolifere, fie ca e sa vorbim despre transport , alimentatie , articole textile etc, toate sunt bazate pe acest petrol, desigur exista si varianta reciclarii dar aceasta reciclare necesita energie pentru a fi realizata iar numarul de reciclari este limitat la aceste produse.
Un singur mod de a ne putea crea o independenta fata de acest petrol ar fi reducerea treptata a consumului si incercarea unor metode alternative inca din prezent pentru a nu ne trezi in momentul in care petrolul se termina si nu avem alta metoda de a ne procura energia necesara activitatilor cotidiene.
Tot odata cu cresterea populatiei, a venit si cererea de hrana, acest lucru a fost usor de indeplinit datorita industrializarii agriculturii. Problema este ca pentru cantitati mari de hrana s-au distrus multe ecosisteme pentru creearea de ferme si campuri fertile. Extinderea campurilor nu a fost o masura suficienta iar bolile si insecte scadeau productia de hrana asa ca spre sfarsitul secolului a fost inventat primul O.M.G(organism modificat genetic).
Daca cercetatorii se pot “juca” cu codul genetic al unei plante atunci ei o pot face imuna la boli, o pot face sa se adapteze la conditiile specifice zonei unde trebuie sa fie plantata si nu in ultimul rand ii poate creste randamentul si rezistenta pe timpul transportului fara adaugarea de ingrasaminte chimice care sa afecteze panza freatica
Aceste OMG sunt problematice în principal datorită efectelor acestora asupra corpului uman si a impactului negativ asupra biodiversitatii. De asemenea, ele scad transparenta produselor de la raft, multi producatori nu doresc sa mentioneze faptul ca in produsele lor se afla organisme modificate genetic.
Tot aceste organisme modificate genetic afecteaza economia locala si mici producatori autohtoni, ele fiind mai ieftine, rezistente la transport iar lantulire comerciale optand pentru acestea datorita preturilor.
Tot un factor care determina descurajarea micilor producatori autohtoni sunt intermediarii, acestea putand fi clasicii “pietari” sau simpli revanzatori.
Acesti intermediari achizitioneaza produsele de la producator de la un pret foarte mic(in unele cazuri fermierul neputand sa isi achite cheltuielile) si le vinde in piata sau la lanturile comerciale la preturi mult mai mari sub eticheta “bio”
Unele solutii pentru incurajarea micilor fermieri sunt crearea de asociatii agricole dar si prin simplul fapt de a cumpara personal de la ei pentru a cumpara produsele la un pret rentabil atat pentru comparator cat si pentru vanzator.
Pe de o parte este producerea in cantitati enorme dar si consumarea ei in exces sau pierderea ei, sfarsind la gropile de gunoi in conditia in care un numar mare de oameni nu isi pot inca asigura hrana zilnica.
Pe langa o.m.g-uri care se presupune ca le gasim in rafturi sub titlul de legume/fructe si care consummate dauneaza sanatatii mai exista si aceasta mancare intitulata “junk food” .
Acest gen de mancare nu doar ca are in componenta aceste o.m.g dar au si acele grasimi “clasice” care produc dependenta.
In ultimul timp batranul contintent incepe sa preia de la “lumea noua’’ alimentatia cu urmari grave lumea fiind intr-o continua miscare, gatitul acasa fiind considerat o “pierdere de timp” .
Numarul indivizilor supraponderali sau obezi fiind in crestere iar varsta medie a acestor bolnavi scade.
O data cu consumarea resurselor subsolice, unele locuri din lume au fost exploatate in mare parte sau nu au existat nici o data, repartitia acestora nefiind omogena.
Acest lucru duce la dependenta energetica a unor state fata de altele, atunci cand un stat nu poate asigura combustibilul necesar deplasarii / incalzirii cetatenilor si a institutiilor sau materiile prime necesare industriei acestea cumpara din afara granitelor .
Totul ar fi ok in teorie insa certurile politice pot duce la oprirea alimentarii cu combustibil/materii prime acelor state care sunt dependente energetic de alte state.
In acest caz cetatenii statului respectiv ar ramane fara energie iar viata de astazi nu poate fi conceputa fara prezenta macar a unei simple surse de lumina artificiala.
O alta problema legata de combustibilii fosili este reprezentata de transport.
Momentan technologia nu a gasit inca un inlocuitor ideal pentru motorul classic cu ardere interna, marile transporturi de marfa sau persoane fiind realizate cu mijloace de transport dotate cu motoare diesel , care la momentul actual sunt cele mai poluante din industria auto.
Este adevarat ca in ultimii ani au aparut noi inovatii precum dieselul sintetic, motorul pe hidrogen sau deja bine cunoscutul motor electric, insa nu s-au dovedit la fel de rentabile.
Daca este sa vorbim de motorul electric, ei bine acest inlocuitor al motorului cu ardere interna utilizeaza energie electrica care inca in mare parte este produsa prin arderea singurului combustibil mai poluant decat petrolul, carbunele.
In concluzie, pentru a putea lasa generatiilor viitoare sansa de “a se bucura de o viata usoara” trebuie sa reducem consumul pentru a conserva cat mai multe resurse naturale.

Te-ar mai interesa si

Abonează-te la newsletter

Acest proiect a primit finanțare prin programul Uniunii Europene de cercetare și inovare Orizont 2020 în temeiul acordului de finanțare nr. 862663